Sa ne facem griji?

Toată lumea a aflat deja, că una din cele mai renumite agenţii de rating a revizuit calificativul de ţară al României de la stabil la negativ. La fel şi despre situaţia celor patru mari bănci de pe piaţa românească, care au primit acelaşi tratament. Unii au început să-şi pună întrebări cu privire la situaţia economiei şi a economiilor lor depuse în conturile instituţiilor financiare. Care au fost motivele ce au determinat această evoluţie, ne explică Andrew Colquhoun, senior analyst al Fitch Ratings responsabil de raportul privind România.

„Suntem îngrijoraţi în primul rând de cuantumul deficitului de cont curent, pe care noi îl estimăm a se situa în 2008 la 17,5% din PIB. Este unul dintre cele mai mari din întreaga listă a ţărilor monitorizate de agenţia noastră. România devine astfel mult mai dependentă de fluxuri străine de capital pentru a finanţa acest deficit, ceea ce este o potenţială sursă de risc în condiţiile nesigure ale pieţei mondiale de capital”.

Ce fac Guvernul şi BNR?

Cu toate acestea, deciziile şi anunţurile executivului de la Bucureşti nu pot fi considerate greşite. Premierul Calin Popescu Tăriceanu, ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, si guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-au întâlnit pentru a discuta situaţia economiei. 2008 ar urma să fie un an al chibzuinţei financiare, dar cu deficitul bugetar tot se va merge la maxim, a apreciat Tăriceanu. Răspunde guvernul de la Bucureşti adecvat situaţiei naţionale, dar şi internaţionale?

„Intenţiile guvernului sunt bune, iar măsurile anunţate îmi par a fi corecte”, spune Andrew Colquhoun, „dar am o îndoială în ceea ce priveşte implementarea lor. Să nu uităm că 2008 este un an electoral”.

Banca Naţională a României nu a stat nici ea cu mâinile în sân. Dobânda de referinţă a BNR a fost majorată de la 8% la 9%, în încercarea de a reduce din presiunea inflaţionistă. De asemenea încurajator a fost şi anunţul BNR conform căruia  va menţine o politică monetară strictă.

„Cu toate acestea, BNR are prea multe de făcut în termeni de relaxare a economiei româneşti, în contextul în care guvernul a anunţat că va mări deficitul bugetar, fapt care nu contribuie benefic la ritmul de creştere economică şi la scăderea inflaţiei”, spune Andrew Colquhoun.

Moneda şi exporturile

Analistul agenţiei Fitch a ţinut şi să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte pericolul devalorizării monedei naţionale pentru a impulsiona exporturile.

„Este adevărat că România trebuie să crească exporturile pe de-o parte şi să tempereze cererea internă pe de alta, dar a o face cu o monedă slabă nu este soluţia corectă. Economia românească operează foarte aproape, dacă nu chiar peste capacitatea sa maximă, unul din motivele pentru care inflaţia este ridicată, iar devalorizarea leului nu ar produce dorita realocare de resurse către exporturi. Din câte am văzut, BNR este de acord cu acest raţionament”.

Este România în pericol datorită crizei internaţionale?

România nu se poate izola de pieţele internaţionale de capital şi, din păcate, nici de efectele crizei financiare provocate de sectorul creditelor ipotecare din SUA. Dacă adăugăm la această stare de fapt şi scăderea perspectivei celor patru mari bănci de pe piaţa românească, atunci cei care îşi pun întrebări par a fi îndreptăţiţi. Unde rezidă ameninţările externe la adresa României?

„Efectele crizei internaţionale au fost limitate până în prezent. Există două surse de potenţiale ameninţări. Prima dintre acestea este moneda. Economia românească este ceea ce se numeşte trivial ‚euroizată’, adică multe economii se fac în Euro, aşa că fluctuaţii ale ratei de schimb ar putea afecta rapid echilibrul economic. În altă ordine de idei, sistemul bancar este în proprietatea majoritară a instituţiilor străine, lucru bun per se. Dar dacă aceşti acţionari străini intră în dificultate pe pieţele lor domestice, atunci efectele negative s-ar simţi şi în România”.

Motive de îngrijorare există aşadar. Autorităţile, cel puţin BNR-ul, iau măsuri pentru asigurarea stabilităţii economice. Iar important pentru Dvs poate fi şi următorul mesaj de la Fitch Ratings, apropos de banii din bănci.

„Cu toate acestea nu văd încă niciun semn de evoluţie conjuncturală negativă, şi sincer, nu mă aştept să se întâmple”.

Imigrant in Romania

Ii vedem pe strada din ce in ce mai des. Sunt aceia care de la primul contact vizual par a nu fi romani. Unii traiesc in Romania de mai bine de 30 de ani, altii vin abia acum, in probabila cautare a ceea ce milioane de romani cauta in tarile Europei de Vest. Vor deveni ei, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana mai multi decat pana acum? Reprezinta ei un pericol pentru societatea romaneasca si pentru valorile ei? Pe de alta parte insa, nu se confrunta si ei la randul lor cu dificultati in Romania?

Date provenite de la Autoritatea Romana pentru Straini arata ca in lunadecembrie a anului 2006, in Romania se aflau 50817 imigranti straini, 18155 dintre acestia fiind de regasit in capitala Bucuresti. Pe locul aldoilea se situeaza judetul Timis iar Iasul se claseaza al treilea. Pentru a obtine mai multe informatii, m-am deplasat la sediulautoritatii, unde am fost primit de domnul Lucian Rusu, ofiter de presaal structurii MAI. Primul lucru care mi-a sarit in ochi asteptand sa fiucondus in birou, a fost lipsa desavarsita a oricarei informatii intr-olimba de circulatie internationala. Am intrebat nedumerit cum se faceca, dar am primit asigurari ca toti ofiterii de la ghiseele de relatii cupublicul vorbesc de-a dreptul mai multe limbi. . .

Imigrantii nu au un statut in Romania

Linistit pentru moment, am purces la a avea o discutie informala, si, trebuie sa recunosc, placuta, cu subcomisarul Ioachim Laurentiu, sefulcompartimentului pentru reglementarea sederii cetatenilor straini peteritoriul Romaniei. Acesta mi-a explicat ca Romania nu dispune de unstatut al imigrantului, problema acestora fiind reglementata exclusiv deo Ordonanta de urgenta emisa in anul 2002. APS-ul a adus o serie demodificari acestei ordonante, dupa cum explica Ioachim Laurentiu:„Am incercat sa cream un regim putin mai favorabil strainilor casatoriticu cetateni romani, avand in vedere ca totusi au un statut special peteritoriul Romaniei. In rest nu sunt modificari importante. “Aderarea Romaniei la UE ar trebui sa le confere persoanelor cu drept desedere in Romania libertatea de circulatie in orice stat comunitar, celputin teoretic. . . „Deci, in principiu, orice cetatean strain cu domiciliul in Romania poatecircula liber in spatiul UE de la data aderarii. Din cate cunoastem, aceasta este o problema, intrucat am avut cateva sesizari ca nu li s-apermis intrarea in spatiul Uniunii. Motivele nu le cunoastem. “

Luptatorii pentru drepturile imigrantilor

95% dintre respondentii unui studiu realizat de Asociatia pentru Cultura Paciireleva o tendinta alarmanta de neinformare a imigrantilor despre modificarile aduse statutului lor. Acest ONG a fost creat cu scopul de a acorda asistenta imigrantilor dinRomania, sub forma de ajutor umanitar, consiliere legala sireprezentare in fata autoritatilor. Unul din fondatorii acestei asociatiieste Amadou Niang, in varsta de 42 de ani, originar din Senegal. La facultate a fost sef de promotie, si astfel a primit o bursa din parteaministerului de externe, pentru a face studii postuniversitare laBucuresti. Nici prin cap nu i-a trecut ca va ajunge sa ramana inRomania. Dar aici a cunoscut-o pe viitoarea sa sotie, si. . . iaca pozna, cum spune romanul. Impulsul de a infiinta Asociatia pentru Cultura Pacii i-a fost dat deproblemele cu care s-a confruntat Amadou Niang in relatia cuautoritatile romanesti. Inadvertentele legale si negarea tipica deresponsabilitati a institutiilor l-au determinat sa isi foloseasca profesiade jurist in slujba celor ca el, care nu poseda aceleasi armeinformationale. ONG-ul infiintat a pornit in cautare de finantari pentru proiectele sale. Pana in prezent, Ambasada Olandei de la Bucuresti a fost singurainstitutie care a considerat ca activitatea Asociatiei este utila societatii, ceilalti posibili parteneri, inclusiv cei reprezentand statul roman au considerat ca targetul proiectelor este irelevant.

Incearca sa gasesti un job. . .

Ascultand povestea crearii Asociatiei, nu m-am putut abtine a-l intrebape Amadou Niang, daca nu a incercat sa isi gaseasca totusi un serviciuca oricare altul dintre noi. Atunci am aflat ce i s-a intamplat in repetateranduri. „M-am dus personal sa ma prezint pentru un mic test, si mi s-aintamplat sa-mi spuna: Da domnu, tu nu! Deci pe fata, ca eu nu pot saparticip. “Discriminarea la angajare datorita culorii pielii a fost una din formelede rasism si respingere cu care Amadou Niang s-a confruntat peperioada de cand s-a stabilit in Romania. Dar omul de pe stradareactioneaza oare la fel la vederea unui om de culoare?

Rasism exista, dar inca nu e violent

„Eu personal m-am obisnuit cu amenintari, cu injurii pe strada, decipentru mine incepe sa devina ceva banal. “Si totusi, Niang a tinut sa mai precizeze: „Nu sunt romanii in general. Romanii in general, nu am treaba cu ei, adica suntem prieteni. In Romania, rasismul nu este fizic, inca. E doar verbal. Am observat ca tinerii de astazi au o alta parere, mai ales studentii si elevii. In general nu e o problema in societatea romaneasca, Doamne fereste. Dar peste tot exista exces. “Excese au fost comise si in cazul Prof. Dr. Radwan, in varsta deaproape 60 de ani. Originar din Egipt, Radwan a venit cu o bursa de specializare inRomania in anul 1973. Ulterior viza sa de studii a fost modificata, pentru a-i permite efectuarea intregului studiu de Relatii EconomiceInternationale la ASE Bucuresti. A urmat un doctorat in economie, ocasatorie in anul 1978 si nasterea a doi copii.

Discriminari institutionale

Legea prevede ca un cetatean strain are dreptul la cetatenia romana dupa 5 ani de sedere fara intrerupere, daca este casatorit cu uncetatean roman. Daca nu este casatorit, termenul se prelungeste la 7ani. In mai 2003, profesorul Radwan sustine examenul de cetatenie. Un testcu 45 de intrebari, spune el, mai toate concentrate asupra Romaniei catara, geografie, istorie etc. Nu-i deloc rau sa stii lucruri despre taraunde vei trai, ba poate este chiar recomandabil. Dar oare nu ar trebuisa verifice si daca imi stiu drepturile si obligatiile cetatenesti, seintreaba profesorul. . . Una peste alta, iese fericit de la examen, constient ca a gresit 3intrebari, dar vorb’aia, si cand dai de permis poti sa gresesti 4. Surpriza! Rezultatul a fost negativ. Studentul stie ca orice ar fi, sa nu tepui cu examinatorul, profesorul universitar Radwan a invatat pe pielealui, ceea ce studentii din sala de curs probabil nu ii impartasisera. „Nuindepliniti criteriile pentru cetatenia romana“ s-a auzit din gura sefuluide comisie, care, coincidenta sau nu, era fostul judecator Florea Visan cunoscut pentru showurile sale televizate si al carui posterior este mai cunoscut decat mi-as fi dorit vreodata.

Justitia nu ii dezavantajeaza numai pe romani

„Ok, am luat rezultatul si am atacat in justitie. Am castigat, definitiv, laCurtea de Apel Bucuresti. In 6 septembrie 2004. Si mi-au spus, maxim6 luni dureaza avizele si cutare, si atunci. . . “Si atunci sa te tii, ca de atunci nu s-a intamplat nimic. Radwan s-aadresat din nou Ministerului Justitiei, de unde a aflat ca proiectul delege se afla la ministrul Macovei. Cand o sa-l semneze, o sa-lsemneze. . . Presedintia a raspuns si ea unei solicitari, precizand ca ei nuau ce sa spuna in aceasta cauza, daca exista deja alt raspuns de laJustitie. Si tot asa mai departe. Altii au reusit sa termine procedurile de avizare, dar asteapta sasemneze guvernul. Iar guvernul are alegeri pentru PE, remanieri si altereferendumuri pe cap. Dar Radwan nu renunta. . .

Si totusi nu s-ar intoarce acasa

„Totdeauna noi traim cu speranta. Am speranta mare, nu vreau sa vasupar daca spun asta, nu in institutia romana, din pacate. Dar cred ca, daca vor face ceva, o vor face datorita obligatiei in fata aderarii la UE. “Trecand insa peste dificultatile institutionale, cu care se confrunta siromanii, nu numai strainii, profesorul Radwan nu s-ar intoarce in tarasa natala, simtindu-se in Romania cu adevarat acasa. „Era sa fie prea de tot, daca poporul era la fel ca institutiile. Poporuleste exceptional, din toate punctele de vedere. E singurul popor, poatesingurul din lume, cu care daca vrei sa legi o prietenie dupa 5 minute, e ok, poti. Si asta este un lucru minunat. “